duminică, 27 ianuarie 2013

LĂSAȚI STUDENȚII SĂ VORBEASCĂ

Mulți afirmă că trăim într-o libertate deplină, într-o democrație susținută de toți. Să fie adevărat? Toți se bucură de anumite libertății, în special de libertatea de exprimare. Minciuni! De când sunt în România nu am observat acest lucru. Nu e ca și în America când un rus se poate urca pe cea mai înaltă clădire și să strige: „Putin este cel mai bun, iar Barack Obama cel mai prost președinte”. Ar păți ceva acel individ? Nu! Este propria lui opinie!
Dar nu doresc a trece în latura politică. Doresc a menționa propria viziune la ceea ce se întâmplă în facultăți.
Ce se întâmplă în facultăți??? Nimic deosebit pentru noi.  Esti notat pentru buna memorie, pentru capacitatea de  a fi robot, de a reține cât mai multe fără a face conexiuni între cunoștințele dobândite. E un fel de „învață, POATE vor folosi într-o zi”.
Nu ai dreptul să contrazici profesorul, căci doar el e deșteptul acolo, nu?  Poate suntem notați pe nedrept, dar nu avem dreptul să „protestăm”, căci ne punem rău cu ei, așa că cea mai buna armă e să admiți tot ce ți se spune. Tot ce rămâne e să dai din cap, un da ca semn de afirmație. Spun studenții ceva dacă nu sunt mulțumiți de modul în care se organizează cursurile? NU. Nu că nu s-ar permite, dar lipsa de comunicare profesor-student este atât de lipsită de legătură, încât studentul nu știe cum ar reacționa profesorul: ar purta pică pe el sau l-ar încuraja să vină cu idei inovatoare pline de motivație și interes.
Profesorul te pune absent la examen, când tu ai ca martori 200 de colegi. Porți o conversație civilizată cu acel profesor, îi explici că totul e o greșeală, ai fost la examen, să se uite mai bine prin lucrări, căci poate  a uitat să te noteze. Răspunsul?? „Vii la examen în rând cu restanțierii”. Deja am ajuns la clipa „purtării de pică”. Ceri ajutorul la alți profesori, vrei să știi ce s-a întâmplat, dar nimeni nu te ajută, doar te îndrumă... „mergi la restanță”! Libertatea exprimării? De ce nu lăsați studenții să vorbească? De ce îi puneți un bandaj la gură și îl ignorați total? De ce îngropați drepturile studenților și îi tratați ca pe niște produse din care curg banii?
Dacă noi, studenții, am putea spune mult mai multe...
Pentru a vedea lucrurile din jurul nostru ne place să facem comparație cum e în altă parte. În această postare, în altă parte mă refer la Marea Britanie. Cine a văzut interviul difuzat de ProTv cu un grup de români studenți la Universitatea Oxford din Marea Britanie? Păi, concetățenii noștri ne-au descris situația de acolo. La ore ești punctat și luat în vizor (în mod pozitiv) doar dacă te implici în discuții logice, profesorii abia așteaptă să îi contrazici, să vii cu argumente în a-ți susține punctul de vedere. Astfel, se decurge la o conversație inteligentă purtată de doi oameni maturi ce încearcă a învăța ceva. Acolo dacă ești tăcut și stai în bancă în stil comunist (picioarele împreunate, ambele mâini pe bancă și cu urechile ciulite la profesor, dar cu gândul în altă parte) nu ești un bun student. În Marea Britanie nu se pune accent pe bunele calitați de memorie, ci pe cele de logică, examenul consistând din întrebări ce își găsesc răspunsul în inteligența studentului, nu într-un curs sau manual. Și totuși de ești un bun student, vei fi recrutat de pe băncile universității de către marile firme. Cred că doar acolo are aplicabilitate expresia „Vine muntele la tine!”
Lăsați studenții să vorbească! Lăsați să fie ei care să îmbunătățească sistemul de învățământ, să ajute la dezvoltarea unei societăți moderne și sănătoase. Profesorilor, nu fiți pietrele de pe drumul vieții lor! Lăsați studenții să vorbească...
Sursa foto: http://www.newsrealblog.com