Postări

Se afișează postări din martie, 2011

PERFORMER- ȘANSĂ PENTRU VIITOR

INVESTEȘTE ÎN OAMENI! PERFORMER! Este denumirea unui nou program de masterat în cadrul Universității ``Aurel Vlaicu `` din Arad, Facultatea de Știinte ale Educației, Psihologie și Asistență Socială, Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. „ Perspective ale formării prin masterat a specialiștilor în domeniul educației timpurii și a școlarității mici la un nivel calitativ superior `` (PERFORMER) este cofinanțat de către Fondul Social European(4.246.210,00 lei), având o durată de 3 ani. Solicitantul acestui program este Universitatea ``Transilvania`` din Brașov în parteneriat cu Universitatea ``Aurel Vlaicu`` din Arad, Universitatea ``1 Decembrie`` din Alba Iulia și Institutul de Psihologie din Roma. Obiectivele acestui program de master acreditat de ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior)este îmbunătățirea ofertei educaționale universitare prin diplomă dublă pentru specialiștii din domeniul educației timpurii și a școlarității mici, a

UN PAS PRIN CIMITIR

Ghicitoare: ce se poate face în cimitir? Mulţi dintre voi s-ar referi doar la morţi, nu? Păi, în orașele mari ca Timişoara, Bucureşti, Cluj,Iași, studenţii se plimbă prin parcuri, pe când studenţii de la ``Vlaicu`` se plimbă prin...cimitir. :))) De ce? E cel mai apropiat ``parc``! Am mai menționat că lângă căminul studenţesc din Arad se află un cimitir imens! Azi dimineaţă am facut jogging cu colega mea de cameră pe la ora 7 dimineaţa. Ne gândeam pe unde să alergăm...când ne-a venit ideea: în cimitir. Am zis: ``Doamne,chiar în cimitir?`` Păi da, au şi alee:)) şi bănci. Nici nu zici ca nu eşti în parc. Alergam, ne mai uitam cum îi cheama pe unii:))) când am zărit pe o piatră numele dr. universitar Lizica Mihuţ! Din câte stim, d-na Lizica Mihuţ e vie şi nevătămată, e rectorul Universităţii ``Aurel Vlaicu`` din Arad. Toate bune şi frumoase, când mai vedem lume prin cimitir. Nu, nu să depună flori la morminte. Un domn îşi plimba câinele, o doamnă a ales cimitirul ca scurtătură până la locu

LUCRURI MICI OAMENI MARI

În viaţa de zi cu zi ni se întâmplă lucruri ce ajung la inima noastră, fie că vrem sau nu, chiar dacă sunt pozitive sau negative. Recent, joi, am prezentat tema ``Caracterul`` la Psihologia Personalităţii. M-am dus în faţa clasei, m-am aşezat pe scaun şi am început a povesti. Nu sunt genul de persoana care se emoţionează când vine vorba despre public speaking. Am observat că draga mea Julie se uita fără să clipească şi mă gândeam că s-a întamplat ceva rău, poate am zis ceva nepotrivit. Fetele m-au ascultat foarte atent, profesoara mai dădea din cap în semn de acord cu cele spuse de mine. A fost linişte mortală! Mă neliniştea acest lucru. Am terminat de povestit cum caracterul se formează pe parcursul vieţii, o persoana nu se naşte cu caracter, acesta se dezvoltă în timp şi altele. ... Apoi am primit... aplauze! Pentru ce? Nu ştiu! dar ştiu ca m-au făcut să mă simt bine. Profa a zis ca parcă a ascultat un speech. Să fie fost un comentariu pozitiv/ negativ? Ideea la care doresc să aju

NOI ŞI `DE CE-UL`

Astăzi m-am gândit să abordez câteva teme la care am meditat şi am încercat să găsesc un răspuns. Ţin să menţionez că următoarele rânduri scrise sunt părerile mele asupra temelor abordate. Accept şi alte păreri, idei şi opinii. De ce în viaţă pentru a înainta trebuie să credem în cineva sau în ceva? De ce avem nevoie de motivaţii pentru a continua sau a face ceva ce nu am îndraznit niciodată să facem? Care e limita acţiunilor omului? Sunt întrebări care şi le pun mulţi dintre noi! `De ce-ul` este întrebarea pe care o au toţi, începând cu copiii. Începem cu începutul. De ce trebuie să credem în cineva sau în ceva? Unii cred în persoane, alţii cred în minuni, în îngeri. Pe parcursul vieţii avem nevoie să credem în ceva, cineva. Încă de mici fiind, credem că mama e cea mai minunată fiinţă de pe lume, credem că jucariile ne fac viaţa frumoasă. Când creştem, credem în persoane, în succes. Persoanele ne pot dezamăgi, apoi încetăm a înainta cu încredere spre inima altor persoane. De ce ne dez

8 MARTIE- O ZI DOAR A TA

Imagine
Femeia este fiinţa gingaşă şi iubitoare care răstoarnă carul timpului pentru a-şi exprima divinitatea în raport cu cele mai minunate lucruri. Ea reprezintă un simbol al unicităţii, al farmecului. Însă mulţi nu ştiu cum a luat naştere această sărbătoare. În urmă cu 100 de ani, într-un incediu la o fabrică din New York, şi-au pierdut viaţa numeroase muncitoare. Angajatele fabricii americane de textile au declanşat un protest faţă de condiţiile de muncă, iar iniţiativa lor a fost punctul de plecare pentru fixarea datei de 8 martie ca fiind " Ziua Internaţională a Femeii " În anul 1910, în Copenhaga, s-a hotărât ca o zi pe an să fie consacrată sărbătoririi pe plan internaţional a femeii muncitoare, iar în anul 1977 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis ca această zi să fie 8 martie. În ţările Europei Occidentale, această zi este asociată cu lupta femeii moderne pentru emancipare. În Italia, de exemplu, de 8 martie sunt organizate reuniuni - nu lipsite de teme